Acum 13 ani
16 decembrie 2007
Cum ne pregatim de sarbători
După toate discuţiile pe care le auzi, sau la care participi, cu voie sau fără voie acum în preajma sărbătorilor cum că pe la alte instituţii private sau de stat angajatorul a găsit ceva resurse să umple masa de Crăciun angajaţilor, resimţi un sentiment foarte uman de frustrare, ştiind că statul român nu-ţi oferă nici măcar salariul ăla al treişpelea, cu care să mai plăteşti din datoriile acumulate sau facturile la gaz, lumina, mobil şi alte câteva şi trebuie să mai cauţi un creditor să scapi de stresul datoriilor presante. Pe de altă parte faci un consiliu de familie să aduni date despre care din părinţi are masa mai îmbelşugtă sau ce rudă sau prieten ar avea disponibilitatea sau bunăvoinţa să te invite de Crăciun. Cu astea în gând îţi propui ca de la anu să gaseşti ceva mai bun de făcut decât învăţământ. Ca de fiecare dată o să-ţi treacă gândul necurat odată cu intrarea în noul an.
de Cătălin
13 decembrie 2007
Colegii de la Speciala Pascani | Google Groups
Colegii de la Speciala Pascani | Google Groups
Puteţi vizita şi pagina noastră de grup. Poate aduceţi un plus de inspiraţie şi prospeţime.
12 decembrie 2007
Trebe să fie un început
Nu m-am gândit că am sâ înlocuiesc hobbyul meu de creator de poezie cu cel de blogger. Cred că din curiozitate si din dorinţa de a face ceva nou, am deschis aceasta etapă în viaţa de profesor de Şcoală Specială din Paşcani. Pentru că îmi doresc să-mi spun neapărat părerea despre ceva, pentru a crea un precedent, am să mă refer la ceea ce a pus pe jar mai mulţi colegi de-ai nostri în ultimele zile SALARIUL DE MERIT. Care nu cred că merită atâta atentie dacă e să ne raportăm la venitul pe care ţi-l aduce sau la prestigiul pe care ar trebui să ţi-l recunoască învăţământul românesc, în schimb are o latură de intrigă semnalată în special de cadrele cu mai mult bun simţ şi ceva luciditate (o calitate pentru un profesor, mai ales la o anumită vârstă). Intrigă care, de cele mai multe ori, e o bârfă sadea împărtăşită pe la colţurile coridoarelor, şi ascunsă cu priviri lăsate sau aruncate aiurea de nu-ţi mai vine să priveşti un coleg în ochi de jenă sau la un moment dat din sictir chiar. Cu toată părerea de rău tre' să zic, ceea ce nu e firesc in cazul salarizării din învăţămănt, că banii pentru acest salariu, zis de merit, nu fac decât rău. Şi de ce ar trebui să facă bine când nimica nu iese bine în România asta? Pentru că pe lângă oportunişti, şpagagii, ţigani, beţivani, sau alte specii conlocuitoare au mai rămas şi ceva oameni de bun simţ care, la un moment dat, vor, cu deplină neruşinare, să le fie apreciată munca, iar atunci nu au decât să se certe cu colegii pentru nu ştiu ce adeverinţă la nuş' ce cerc, care a făcut cel mai frumos referat sau cum şi-au făcut serviciul exemplar nu ca alţii care vezi bine că e beţivi şi chiulangii sau nu prea ştie să face nimica.
În rest să ne auzim cu bine şi poate reuşim vreodată să ne purtăm ca şi cum am fi colegi.
de Cătălin
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
